vineri, 24 iulie 2015

Vestea bună: avem doamne în conducerea țării ! Vestea proastă: n-au nici o părere despre ce ne interesează !

“Romania a obținut 6 medalii si a ocupat primul loc din UE la Olimpiada Internaționala de Matematica 2015.” “PETIŢIA împotriva celor şapte violatori a fost semnată de SUTE DE MII de oameni ” “În România, un copil din doi are probleme cu greutatea corporală ”



 Sunt doar câteva dintre titlurile din presa vremii care ar fi trebuit să aducă reacții din partea primelor doamne din politica românească.

Nu mă interesează deloc să laud ținute, rochițe sau pantofi. Îmi plac, le cumpăr (excesiv, chiar !), le comentez, dar nu m-am extaziat vreodată în fața vreunei alese a neamului, oricât de bine ar fi ea de îmbrăcată. Știu persoane care se îmbracă mai bine si care pot reprezenta modele fără să fie afectate de vreun aer provincial sau, mai grav, să poate amprenta parvenitismului. Cred că este un lucru de bun simț ca o doamnă ce „se vede” pe sticlă, din orice motiv, să aibă grijă de ținutele sale. Nu cred că e vreo realizare că reușești să porți rochia peste genunchi si/sau să eviți bretelele la întâlniri oficiale.

Nu mă interesează dacă partidele din România au mai multe șanse dacă sunt conduse de doamne. Dacă sunt tinere sau mai trecute, dacă sunt puternice sau nu, dacă exprimă voința independentă sau dacă sunt manevrate de alții. În mod paradoxal, mi se pare normal ca doamnele să poarte pantofi de brand și nu cumpărați de la chioșcul de colț de stradă, atât timp cât îi iau din banii lor și nu din ai statului.

Mă interesează însă extrem de tare faptul că niciuna dintre ele nu vorbește despre titlurile de presă de mai sus. Semn că habar nu au despre ce se întâmplă cu adevărat în societate. Nici măcar nu citesc presa cu adevărat. Statura lor de femeie nu le dă nicio aplecare către problemele față de care ar trebui să rezoneze. Vorbesc, la fel ca bărbații din jurul lor, doar atunci când au un beneficiu de imagine sau când presa le sancționează tăcerile. Mai mult, o nou branduită liberală se crede extrem de interesantă când trâmbițează că ea “se ceartă cu Rovana”, atunci când este întrebată de una dintre problemele de mai sus.

Dimensiunea funcției lor sau a imaginii pe care o reprezintă, cum este cazul primei doamne, le obligă la a avea păreri. Like-urile de pe Facebook, numărul de susținători, de urmăritor sau tot felul de alte criterii cu care se mândresc ar trebui să le facă responsabile față de problemele societății din care fac parte. Dacă doamnele noastre vor să fie exemple de figuri publice în politică, pe modelul Michelle Obama ar trebui să se fie mai preocupate de marile teme sociale, indiferent dacă reprezintă zona liberală sau social-democrata.

Așa cum știm, prima doamnă a Americii s-a remarcat prin ținutele sale ieșite din tiparul șters al politicii. Dar a făcut mai mult decât atât. Ea a ales să vorbească despre probleme ce îi preocupă pe americanii de rând: schimbarea felului de a mânca în școli, creșterea numărui de ore de sport, dar și încurajarea unui stil de viață sănătos într-o țară în care cetățenii săi au probleme tot mai mari cauzate de sedentarism și de mâncatul nesănătos. Este adevărat, prima doamnă a Americii merge la Oprah Show și Dr. Oz, dar acolo vorbește pentru mame, familii și adolescenți – transmițând totodată mesaje extrem de puternice către societate. (a se vedea spre exemplu: http://www.letsmove.gov/white-house-task-force-childhood-obesity-report-president, http://edition.cnn.com/2015/04/06/politics/michelle-obamas-lets-move-turns-5-is-it-working/ )

Nu fac parte dintre cei care cred că, de exemplu, doamnele din conducerea partidelor trebuie să se comporte precum bărbații. Cred că suntem ceea ce suntem, iar feminitatea de dă un atu în plus. Dar în egală măsură trebuie să ne gestionăm cu grijă atributele. Dacă un domn ridică tonul într-o dezbatere publică se va considera că “se impune”. Dacă o doamnă procedează de fel – “e doar o țață, mahalagioaică”. La fel stau lucrurile și în ceea ce privește și marile teme ce trebuie abordate: o doamnă va fi mult mai credibilă atunci când se va pronunța pe subiecte sociale și, cred că este absolut obligatoriu să o facă pentru că, prin definiție, lor trebuie să le pese mai mult. (Da, știu – este un clișeu. Dar dacă tot știm asta – hai să ținem cont de el!)

De asemenea, nu cred că o primă doamnă trebuie să joace doar un rol de păpușă zâmbitoare. Cred că este ok și aproape obligatoriu să vorbească, să își asume păreri în ceea ce privește chestiunile sociale ce implică un anumit grad de sensibilitate. Ne place sau nu, ele reprezintă modele și sunt persoane care se uită către aceasta cu un anumit grad de mimetism.

Deci, până una alta – dna Iohannis, dna Gorghiu, dna Plumb și altele….- ce părere aveți ? sau măcar…aveți vreuna ?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu